Scheletele unui bărbat şi o femeie în pădurea din Stolniceni

Foto: Silvia POJOGA

La începutul verii în pădurea din s. Stolniceni, au început săpături arheologiceSe presupune că această pădure, pe o rază de 7 hectare, ar fi împînzită de schelete de oameni. Anul acesta s-a săpat doar o mică parte  din acest loc. Conform spuselor lui Arnăut  aici se atestă o aşezare omenească. „Posibil este un nivel de trai, obiectele găsite, mai ales ceramica, ne indică numai o singură cultură – Cultura Getică. Poziţia acestor defuncţi nu ne poate permite să afirmăm că sunt nişte morminte ce aparţin unui anumit canon, ne-a declarat dl Tudor Arnăut. Pînă la moment, s-au găsit 13 schelete de oameni. „Cel mai mult la săpăturile arheologice ne împiedică  rădăcinile de copaci, dar şi cei care vin şi sapă în speranţa că vor găsi aici comori. În acest loc am descoperit şi vetre, în forma în care le-am găsit acuma, sunt cunoscute doar cîteva cazuri descoperite în lumea getică”.    În această aşezare au fost găsite mai multe lucruri, şi anume: vîrfuri de săgeţi, fusaiole, mărgele, ţinte, rondelă, ace, fragmente de amforă, toarte şi oseminte omeneşti.  

    Primarul satului Stolniceni, Ion Moraru ne-a declarat că toate obiectele găsite au fost transportate la primărie după care se va hotărî ce se va face cu ele. „Aceste obiecte ne prezintă istoria, trecutul, trebuie de întreprins ceva pentru a putea atrage turiştii în această zonă frumoasă. Intenţionăm să organizăm în sat un muzeu etnografic, iniţiativă care a fost acceptată şi de conducerea raionului”.   Cu sfaturi pentru primar  au venit nişte oaspeţi din Romania, şi anume Rodica Ursu reprezentant al Universităţii „Spiru Haret” şi Simion Gavrilă, directorul muzeului din Tulcea, cît şi reprezentanţi din Hînceşti: Petru Butnaru, arhitectorul raionului Hînceşti, Tudor Plăcintă, şeful Secţiei administraţie publică, Consiliul raional.    

  Rodica Ursu a menţionat că acest loc este de o impotanţă majoră, unical în Sud Estul Europei, care merită de păstrat nu numai pentru locuitorii din sat, dar şi pentru toţi oamenii din Moldova.    Simion Gavrilă, un om cu o experienţă bogată în muzeologie, care a întemeiat cele mai frumoase muzee în Romania, a venit cu cîteva propuneri, şi anume ca autorităţile locale să valorifice tot ce avem mai de preţ aici. „Ar fi foarte bine dacă s-ar construi  un pavilion unde să fie aşezate toate aceste bogăţii care au fost găsite.”         

  Primarul Ion Moraru a declarat că la îndemnul descendenţilor familiei Plămădeală, intenţionează să construiască o casă memorială în cinstea mitropolitului Antonie Plămădeală. Dl Gavrilă a menţionat că ar fi bine să se caute tot ce ţine de această familie, poze de ale mitropolitului cu copiii săi, acte, obiecte care au aparţinut, să se aducă patru icoane din vremea sa, cu instalarea unor vitrine pompoase cu poze mari.Camerele cu zestrea familiei să fie amenajate în stil ţărănesc. Această casă memorială să fie alături de pavilion muzeistic.     Gavrilă a mai specificat că trebuie de imitat o panoramă unde oamenii să vină şi să vadă unele  lucruri într-o sală muzeistică. „Muzeul etnografic e de dorit să fie în stil arhitectural local, se poate chiar cu prispă. Aici să fie „momeala”pentru a atrage cît mai mulţi turişti.”   „Politica autorităţilor locale este de a atrage cît mai mulţi specialşti şi investitori. Anume ei sunt acei care îşi vor face lucrul şi în urma cărora va rămîne moştenire localnicilor”, a spus Simion Gavrilă. Rodica Ursu a asigurat autorităţile locale că va atrage investitori din Rom..nia, dar trebuie să contribuie şi comunitatea.
Silvia POJOGA