Luni am marcat sărbătoatea creştină Sfîntul Vasile Cel Mare, zi specială prin tradiţiile şi obiceiurile de iarnă. În ajun de Sfîntul Vasile, cete de colindători şi urători merg din casă-n casă cu tradiţionalul clopoţel şi improvizatul „buhai” cu urături de voie bună şi sănătate pentru noul an dedicate gospodarilor. De fapt, cu timpul, aceste tradiţii şi-au schimbat puţin din culoare şi semnificaţie.
Ce se întîmplă în prezent? Multe din aceste obiceiuri sunt ignorate de generaţia tînără. Astăzi, tineretul nu mai doreşte să meargă cu uratul, considerînd că aceasta tradiţie este puţin demodată şi umilitoare. Ei s-au modernizat într-atîta, încît au uitat că aceste tradiţii ne reprezintă, că buneii şi părinţii noştri aşteptau cu nerăbdare să vină această sărbătoare. „Eu nu merg cu uratul, ce n-am altceva de făcut… pierdere de timp… Ce am să am eu din asta? Mai bine merg la discotecă…” argumentează tînăra generaţie. Deşi de fapt, anume tinerii ar trebui să fie acei păstrători de tradiţii, care moştenind aceste valori le-ar transmite următoarelor generaţii. Dar poate un motiv care îi împiedică să meargă cu uratul este faptul că ei nu cunosc colinde şi urături, fiind preocupaţi de alte lucruri pe care le consideră mult mai importante – petrecerea timpului într-un bar, la discotecă, cazinou, internet, etc? Unii deja nu mai au timp nici pentru a însuşi ceva necesar. Desigur, nu pot generaliza, dar aceasta este marea majoritate.
Majoritatea copiilor care mai merg astăzi cu uratul sunt cei din familii socialmente-vulnerabile, dar din păcate, prea puţini doritori de a-i primi le deschideau uşa…Familiile înstărite nu-şi lasă odraslele să meargă să-şi ureze vecinii, rudele, etc, ca du dă, doamne,să nu creadă lumea că copilul lui nu are ce mînca şi umblă cu cerşitul. Oare străbunii noştri mergeau în vizită unul la altul cu urări de sănătate, deoarece nu aveau ce mînca?!
De ce lăsăm tradiţia să moară, de ce punem zăvorul la poartă şi nu lăsăm colindătorii să ne treacă pragul, de ce invocăm nişte motive care ne fac săraci sufleteşte?
Silvia POJOGA
